Fostul ministru al Sănătăţii Ioana Mihăilă a ajuns, vineri, la sediul DNA, pentru a fi anunţată că a fost pusă sub acuzare pentru abuz în serviciu, în dosarul privind achiziţia de vaccinuri anti-COVID din timpul pandemiei, cauză în care prejudiciul ar fi de peste un miliard de euro.
Procurorii DNA au anunțat, vineri după-amiază, că au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de fostul ministru al Sănătății Ioana Mihăilă, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave.
„În cauza mediatizată prin comunicatele 856/VIII/3 din 21 septembrie 2021, nr. 1084/VIII/3 din 23 noiembrie 2023, 1130/VIII/3 din 6 decembrie 2023 și 1138/VIII/3 din 8 decembrie 2023, ca urmare a îndeplinirii condițiilor legale și constituționale, procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combaterea corupției au dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de suspecta Mihăilă Ioana, la data faptei având funcția de ministru al Sănătății, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave.
În ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, la această etapă procesuală, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:
La data de 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri și care a presupus negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre.
Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre.
De precizat este faptul că statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de «opt-out», astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.
În contextul menționat mai sus, suspecta Mihăilă Ioana, în calitate de ministru al Sănătății, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi inițiat un memorandum aprobat la data de 13 mai 2021 de către suspectul Cîțu Florin Vasile, în calitate de prim – ministru al Guvernului României, care ar fi avut ca urmare tranzacționarea și ordonanțarea la plată a achiziției, în plus, a unei cantității de 34.099.623 doze de vaccin Pfizer.
Aceste demersuri s-ar fi desfășurat în condițiile în care suspecta ar fi cunoscut faptul că numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane și că dozele de vaccin contractate anterior datei de 01 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane.
Suspectei Mihăilă Ioana i s-a adus la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile în conformitate cu prevederile art. 307 Cod de procedură penală.
În cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane”, au transmis reprezentanții DNA
„Mi s-a comunicat calitatea de suspect pentru contractul de vaccinuri Pfizer semnat în mai 2021, care este aferent anilor 2022-2023. (…) Decizia a fost luată în conformitate cu prevederile legale de la acea vreme şi cu dovezile ştiinţifice care arătau că vaccinarea este eficientă, că este capabilă să salveze vieţi şi să reducă rata de internări în spital”, a spus Ioana Mihăilă, în fața sediului DNA.
Fostul ministru al Sănătăţii a precizat că referatul procurorilor vizează contracte aferente anului 2021.
„Ultima dată de livrare era trimestrul IV al anului 2021, pentru vaccinuri care aveau un anumit termen de valabilitate. Şi dacă vorbim de vaccinurile ARN mesager, era de şase luni în acel moment. Evident că am avut de ales între a avea vaccinuri pentru 2022-2023 pentru populaţie sau a nu avea deloc vaccin.
Contractul nu prevedea o reglare sau o ajustare a cantităţii. Erau dozele aferente anului 2021, conform calendarelor de livrare pe care le aveam preconizate pentru anul 2021, aceste doze urmau să se livreze până în trimestrul IV al anului 2021. 2022, 2023 nu erau acoperite de contractele existente în acel moment”, a declarat Ioana Mihăilă.
Fostul ministru a mai spus, vineri, la sediul DNA, că statele membre ale Uniunii Europene au fost informate, în timpul pandemiei, despre achiziția de vaccinuri anti-COVID și aveau posibilitatea de a rămâne în contract sau de a refuza contractul.
Decizia de achiziționare a vaccinurilor pentru România a fost luată solidar în Guvern, printr-un Memorandum prin care a fost înștiințat Executivul cu referire la obligațiile aferente contractului, dar și la beneficiile pe care le poate aduce vaccinul, a mai susținut fostul ministru al Sănătății.
„Știu că am informat Guvernul și am susținut contractul în momentul acela. Contractul este făcut de către Comisia Europeană și dozele negociate de ei. Memorandumul a fost avizat de Ministerul Finanțelor, cu mențiunea și cu solicitarea de a propune și o strategie de revânzare a vaccinurilor, motiv pentru care, la o lună distanță, am și creat cadrul legal pentru revânzarea vaccinurilor”, a precizat Ioana Mihăilă.
Fostul ministru a mai spus că vaccinurile ARN mesager care au putut fi revândute nu au expirat.
„Pe mandatul meu s-au vândut vaccinuri. Din câte știu, niciunul din vaccinurile ARN mesager nu a expirat. Am reușit să vindem în Danemarca într-o primă instanță, ulterior în Irlanda, câteva din vaccinurile ARN mesager au fost donate către Republica Moldova. În mandatul meu, vaccinurile ARN mesager care au putut fi revândute nu au expirat. Revin cu declarații în momentul în care cunosc mai multe date din dosar”, a declarat Ioana Mihăilă la ieșirea de la DNA.
Dosarul vaccinurilor îi vizează şi pe fostul premier Florin Cîţu, dar şi pe fostul ministru al Sănătăţii Vlad Voiculescu.
Procurorii au arătat că, în 17 iunie 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării şi distribuţiei vaccinurilor împotriva COVID-19 prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziţia unor opţiuni viabile de vaccinuri şi care a presupus negocierea de către CE a unor acorduri de achiziţie anticipată cu producătorii în numele statelor membre.
Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcţie de numărul populaţiei, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populaţie revenea statelor membre, susține DNA.
Statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de „opt-out”, astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuţie pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite, mai arată anchetatorii.
„În prezenta cauză, în contextul menţionat, sunt cercetate aspecte legate de modalitatea în care, în perioada ianuarie – mai 2021, persoane din Guvernul României, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziţiei, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer şi Moderna), în condiţiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane”, potrivit DNA.
Conform DNA, deşi dozele de vaccin contractate anterior datei de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, două dintre cele trei persoane faţă de care se solicită formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale, beneficiind de ajutorul celei de a treia, ar fi tranzacţionat şi ordonanţat la plată achiziţia în plus a cantităţii de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de 1.005.498.687 euro, la care se adaugă TVA, sumă care constituie un prejudiciu adus bugetului statului.
CITEȘTE ȘI: